Dicționar dexonline. Definiții, sinonime, antonime, conjugări, declinări, paradigme pentru dărnicie din dicționarele: DEX '09, DEX '98, MDA2, CADE, DLRLC, ...
DĂRNICÍE f. 1) Caracter darnic; gene-rozitate; mărinimie. 2) Manifestare de om darnic. 3) fig. Caracter darnic; fertilitate; fecunditate; rodnicie.
DARNIC, -Ă, darnici, -e, adj. 1. (Despre persoane) Căruia îi place să dea, să facă daruri; generos, larg, mărinimos. O, pașă, cît de darnic ești!
Rezumat generat de AI
Momentan, nu se poate crea o prezentare generală bazată pe AI. Încearcă din nou mai târziu.
Dărnicie (substantiv feminin) înseamnă însușirea de a fi darnic, adică generozitate, mărinimie. Figurat, se referă la abundență, belșug, rodnicie (ex: dărnicia solului). Sinonime sunt generozitate, mărinimie, larghețe, liberalitate, munificență, iar ca figură de stil, belșug, rodnicie.
Răspunsurile de la AI pot include greșeli. Află mai multe
Însușirea de a fi darnic; generozitate, mărinimie. 2. Fig. Abundență, belșug; rodnicie, fertilitate. Dărnicia solului. - Darnic + suf.. -ie. Sursa : DEX '98.
Substantiv · însușirea de a fi darnic; generozitate, mărinimie. · (fig.) abundență, belșug; rodnicie, fertilitate. Dărnicia solului.
DĂRNICÍE, dărnicii, s. f. 1. Însușirea, faptul de a fi darnic; generozitate; mărinimie. [Zgîrcitul] azvîrli o pungă cu bani. Cerșetorul rămase mirat d-așa ...
DĂRNICÍE, dărnicii, s. f. 1. Însușirea de a fi darnic; generozitate, mărinimie. 2. Fig. Abundență, belșug; rodnicie, fertilitate. Dărnicia solului. – Darnic + ...
Definiția cu ID-ul 70062: Antonime. Darnic ≠ avar, calic, cărpănos, zgârcit. sursa: Antonime (2002); adăugată de siveco ...
MILOSTIVIRE s. f. (Astăzi rar) Acțiunea de a se m i l o s t i v i și rezultatul ei. 1. Milă1 (I 1, 3), compătimire, îngăduință, indulgență.