PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. ◊ Expr. ( Înv. și reg. ) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. 2. Pretext, motiv. – Din ...

PRILEJ s. ; 1. v. ocazie. ; 2. v. împrejurare. ; 3. împrejurare, întâmplare, ocazie. (~ul a făcut ca...) ; 4. motiv, ocazie, pretext, pricină, (înv. și reg.) pofidă ...

PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

PRILEJUI, prilejuiesc, vb. IV. Tranz. A permite, a da ocazia, a îngădui să se facă, să se întâmple etc. ceva; a favoriza; a da naștere, a produce, a cauza, ...

Cuvinte derivate. prileji · prilejui. Expresii. (înv. și reg.) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. Traduceri. Traduceri. Referințe. DEX '98 via DEX ...

priléj n., pl. urĭ (d. prilejesc). Ocaziune: am găsit prilej să plec cu eĭ. Vechĭ. Pricină, motiv: prilej de rîs. Pretext. Mold. L. V. Bogăție, avere. – Vechĭ ...

PRILÉJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

PRILEJ s. 1. ocazie, ( înv. și reg. ) pont, ( înv. ) ceas, găman. (A pierdut un ~ unic.) 2. circumstanță, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, situație.

6 Motiv aparent invocat de cineva pentru a ascunde mobilul real al unei acțiuni Si: pretext, ( îrg ) pofidă, ( înv ) podoimă, prilejire (8). 7 ( Înv ; îlv ) A ...