PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

PRILEJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. ◊ Expr. ( Înv. și reg. ) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. 2. Pretext, motiv. – Din ...

PRILEJUI, prilejuiesc, vb. IV. Tranz. A permite, a da ocazia, a îngădui să se facă, să se întâmple etc. ceva; a favoriza; a da naștere, a produce, a cauza, ...

PRILÉJ, prilejuri, s. n. 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. Ne-am întîlnit cu prilejul parastasului și abia de am schimbat cîteva vorbe tot timpul.

priléj n., pl. urĭ (d. prilejesc). Ocaziune: am găsit prilej să plec cu eĭ. Vechĭ. Pricină, motiv: prilej de rîs. Pretext. Mold. L. V. Bogăție, avere. – Vechĭ ...

PRILEJ s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, pericol, primejdie, situație, stare. sursa: Sinonime (2002); adăugată de siveco ...

Cuvinte derivate. prileji · prilejui. Expresii. (înv. și reg.) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. Traduceri. Traduceri. Referințe. DEX '98 via DEX ...

priléj n., pl. urĭ (d. prilejesc). Ocaziune: am găsit prilej să plec cu eĭ. Vechĭ. Pricină, motiv: prilej de rîs. Pretext. Mold. L. V. Bogăție, avere.

PRILÉJ, prilejuri, s. n. ; 1. Ocazie, împrejurare; moment oportun. ◊ Expr. (Înv. și reg.) Vreme cu prilej = moment potrivit, favorabil. ; 2. Pretext, motiv. – Din ...