CASCADĂ, cascade, s. f. 1. Cădere naturală de apă pe cursul unui râu, provocată de o ruptură de pantă în profilul longitudinal al văii; cataractă. ◊ Expr.

CASCADĂ, cascade, s. f. Torent de apă format de un șuvoi sau un rîu, care cade cu putere și cu zgomot de la o mare înălțime pe un perete de munte; ...

CASCADĂ s. (GEOGR.) cataractă, cădere de apă, (pop.) săritoare, șipot, urlătoare, (reg.) duruitoare, (prin Ban.) burău, (Transilv. și Maram.) sărită, (prin Ban.

CASCÁDĂ s.f. 1. Torent de apă care cade de la o mare înălțime; cataractă. ◊ Cascadă de râs = râs sacadat și prelungit. 2. Montaj în cascadă = mod de legare a ...

Definiția cu ID-ul 453972: Explicative DEX. CASCADĂ s. f. 1. cădere naturală de apă de la o mare înălțime; cataractă2 ...

Termenul de „cascadă” poate însemna: Cascadă (și cataractă), cădere de apă, situată pe traseul unui râu sau fluviu. Un sistem de apărare militară cu rachete ...