FRIGARE, frigări, s. f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului; țiglă2.

frigáre f., pl. ărĭ (d. a frige, ca crezare d. a crede). Vergea de fer în care se înfige carnea (maĭ ales păsările) și se frige. Fig. Iron. Sabie. Prăjitoare de ...

FRIGARE, frigări, s. f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului; țiglă2. ◊ Loc. adj. și ...

FRIGARE, frigări, s. f. Vergea de fier sau de lemn în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jeraticului. O frigare lungă și plină de pui... se rumenea ...

36/23 / Pl: ~gări / E: frige + -are] 1 Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului Si: țiglă2, ...

FRIGARE, frigări, s. f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului; țiglă2.

Definiția cu ID-ul 335504: Explicative DEX. FRIGARE ~ări f. Vergea ascuțită la un capăt în care se înfige carnea pentru a o frige (la grătar). /frig + suf.

1. tranzitiv A prepara un aliment (în special carne sau pește) prin expunere directă la acțiunea focului (în frigare, pe grătar etc.). · 2. tranzitiv reflexiv A ...

Definiție online actualizată în 2020 si sinonime pentru Frigare. Vezi conjugări, declinări, antonime si ortografie.

frigere sf [ At: DA / Pl: ~ri / E: ; frige] ; 1 Preparare a unui aliment (în special came sau pește) prin expunere directă la acțiunea focului (în frigare, pe ...