NARATÍV, -Ă, narativi, -e, Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din narratif. NARATÍV, -Ă, narativi, -e, Care ține de ...

NARATÍV, -Ă, narativi, -e, adj. Care ține de narațiune, propriu narațiunii, de povestire. Stil narativ. Gen narativ. ▭ În poezia lui Coșbuc dominează...

Aflați definiția „narativ”. Verificați pronunția, sinonimele și gramatica. Căutați exemplele de utilizare „narativ” din marele corpus română.

Expozitiv, adjectiv. Sinonime: enunţiativ, narativ; (despre ton) afectat, rece, sec; (propoziție expozitivă) propoziție enunțiativă; (variantă) espozitiv.

NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care ține de narațiune, propriu narațiunii, de povestire. Stil narativ. Gen narativ. ▭ În poezia lui Coșbuc dominează...

Sinonime: NARATÍV adj. v. epic. (Dicţionar de sinonime) Vezi definiția lui narativ în DEX pe dictionarroman.ro. Vrei să înveţi limba engleză?

Lipsesc: genul | Caută cu:genul

NARATÍV, -Ă adj. De narațiune, cu caracter de narațiune, propriu narațiunii. [Cf. lat. narrativus, fr. narratif]. adjectivnarativ.

presărat cu sintagme de genul şi după cum am cinstea a vă spune…; ş-apoi ... Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: vanitate, realizată, indiscretă, impozant.