PĂRTICEA, -ICĂ, părticele, s. f. Diminutiv al lui parte. 1. v. parte (I 1). Fiecare clăcaș va primi părticica lui de pămînt. CAMIL PETRESCU, O. II 283.

Explicative DEX. părticică sf [ At: ( a. 1672) IORGA, S. D. VII, 34 / V: ~cea ... Parte mică din orĭ-ce: părticică de moșie, de avere, de postav, de pîne.

Definiția cu ID-ul 199333: Sinonime. PĂRTICICĂ s. v. anafură, moleculă. sursa: Sinonime (2002); adăugată de siveco ...

PĂRTICEÁ, -ÍCĂ, părticele, s. f. Diminutiv al lui parte. – Parte + suf. -icea, -icică. (Sursa: DEX '98 ) ; PĂRTICÍCĂ s. v. anafură, moleculă. (Sursa: Sinonime )

Regionalisme / arhaisme ; părțică, părțele, și părțici, s.f. (reg.) ; 1. părticică. ; 2. bucată îngustă de teren arabil; parcelă. ; 3. (înv.) atom.

Explicative DEX. PĂRTICEA, -ICĂ, părticele, s. f. Diminutiv al lui parte. 1. v. parte (I 1). Fiecare clăcaș va primi părticica lui de pămînt. CAMIL PETRESCU ...

Definiția cu ID-ul 1016328: părticică s. v. ANAFURĂ. MOLECULĂ. sursa: Sinonime82 1982 ...

PARTICULĂ, particule, s. f. 1. Parte foarte mică dintr-o substanță, dintr-o materie. ◊ ( Fiz. ) Particulă elementară = particulă constitutivă a materiei ...

Definiția cu ID-ul 269609: Ortografice DOOM. părticícă s. f., g.-d. art. părticélei; pl. părticéle. sursa: Ortografic ( ...

Explicative DEX · PICĂTURĂ, picături, s. f. · 1. Părticică sferică desprinsă dintr-o masă de lichid, formată prin condensarea unui gaz etc.; pic1, strop; p. ext.